Meniu Acasă

Patinele mele si ata de gura cu apa

Cred ca sunt deja pe lista mea cu lucruri fara de care n-as mai putea trai, alaturi de caciulile mele de la Sportchek, winter pants si ”ata dentara” cu apa. Eram hotarata c-o postare mai la vale sa-mi cumpar patine si mi-am dat de lucru weekendul asta. Dupa ce incercasem cateva la Sportchek sambata, ne-am dus ieri la Canadian Tire ca aveau oferta mai variata si, norocul nostru, si niste preturi foarte bune in perioada asta. Cele pe care le-am inchiriat erau 7, asa ca am incercat prima data Bauer 7, dar nu se potriveau si am luat de pe raft 6. R. Pareau ok si intentionam sa le duc pe alea la casa, chiar daca voiam sa mai incerc, de diversitate, si alte branduri, dar R-ul ala mi-a atras un pic curiozitatea si-am intrat pe internet sa vad ce inseamna. Mai largi decat D, D fiind standard. Acum voiam musai, nu doar de diversitate, un D. Tot de la Bauer, ca din alea voiam sa cumpar, nu doar sa probez. Am gasit si a urmat vreo ora de dezbatere cu mine insami, care ar fi mai conformatabile. D imi erau bune, dar simteam cum imi tin adunat tot piciorul in ele, in R nu-mi simteam piciorul, pentru ca erau mai largi, dar nu-mi dadeam seama daca asta e de bine sau nu. Am decis sa iau D si a mai durat apoi inca o ora sa ma asigur ca pe alea le iau, nu de alta, dar eu cand imi cumpar papuci invariabil trebuie sa-i duc inapoi pentru ca acasa nu-mi mai vin. Jur. Cu astea nu-mi permiteam sa fac asta ca odata ce le ascuteam, adio, deveneau nereturnabile. Deci trebuia sa ma asigur ca cele cu care ies din magazin sunt si cele cu care raman cand ajung acasa. Asa se face ca a durat mai mult sa-mi iau patine decat masina. In general, eu cand imi iau papuci dureaza mult pana mi-i iau si intr-un final imi iau gandul. Dar le-am ales pe cele perfecte pentru ca ieri le-am si facut rodajul pe patinoarul de la Wonderland, unde am rezervat doua ture, cat sa ne saturam, pentru ca sambata, am intarziat si nu ne-a ajuns. S-a lasat cu plans, mustrari de constiinta si invataturi de minte ca alta data sa venim la timp. A fost cel mai potrivit moment sa imi exercit cu cinism practica parinteasca. Atunci cand iti zic ca trebuie sa iesim pe usa, tu trebuie sa fii deja afara, ok? Pentru ca fiecare rugaminte a mea inseamna ca de atatea ori intarzii. Daca iti spun de o suta de ori sa te incalti, inseamna ca de o suta de ori ai intarziat deja. Capisci? Pare ca a functionat ca a doua zi, ma hushuia prin casa si ma lua la rost ca ea nu-mi zice de o suta de ori sa plecam, imi zice o data si pleaca. Pentru ca a invatat lectia asa de bine am rasplatit-o cu doua ture pe patinoar. Nici astea nu i-au ajuns, a tras si de ultimele 5 minute, sa se mai dea o data inainte sa paraseasca ringul. Nu stiu daca lectia va functiona si cand e vorba de plecat la scoala. Sa nu se intoarca impotriva mea, ca durerile de cap. Nu am intarziat niciodata la scoala, dar suntem mereu pe fuga. Si-apoi eu ma comport aberant cand sunt in intarziere. Inainte eram arogant de punctuala, de cand am copil sunt enervant de impiedicata. Ma trezesc cu noaptea in cap si tot intarzii peste tot. Ajung mai tot timpul la fix, e drept, dar comparativ cu felul in care eram inainte, pentru mine la fix e tarziu deja. In fine.

Intre timp s-au deschis si patinoarele publice. Fiecare colt de cartier are macar unul. Nu am fost inca, dar urmeaza. Singura mea curiozitate e daca au cumva si ajutoare pentru incepatori. Ca mie de aia imi place la Wonderland, ca au multi reni si foci pe care sa iti sprijini mainile cand picioarele nu te mai ajuta. Cati ieri a fost deja mai buna decat alaltaieri, iar weekendul asta va stapani gheata mai bine ieri. Wonderland este cu siguranta locul de care ea isi va aminti ca a invatat-o sa mearga pe doua patine asa cum eu cand merg pe doua roti imi aduc aminte de baiatul care m-a invatat sa nu mai cad de pe bicicleta 😁

Categorii:Jurnal

Francisca