Meniu Acasă

Sa ne mai si cultivam putin

Ieri am fost la biblioteca sa duc inapoi o carte pe care abia o incepusem, dar m-am lalait cu ea bazandu-ma ca o reinnoiesc, si n-am mai terminat-o cand m-au anuntat ca are alt hold pe ea si trebuie s-o inapoiez. Paginile pe care apucasem sa le citesc mi-au trezit ceva interes cat sa dau $10 si s-o cumpar pe Kindle. Tot pe Kindle mai am inceputa una despre slabit, nu ca trebuie sa mai slabesc, dar pe mine in ultima vreme a inceput sa ma preocupe foarte mult cum sa-mi imbunatatesc viata, asa, in general, si la toate nivelurile (trup, minte si suflet), si mancarea cred ca are un loc important in povestea asta, atata vreme cat nu-i cea mai importanta. Adica e bine sa ai grija de tine si sa mananci ce-i mai sanatos, dar sa nu faci din mancare o obsesie, ca sunt si altele de care trebuie sa te ingrijesti. Obsesia te face obez. Ramanand la nutritie, am si alta carte inceputa, despre regulile alimentatiei. Le citesc in paralel. Atat cat sa nu pusc niciuna, as continua. Desi as zice mai degraba ca trec de la una la alta printre picaturi. Pur si simplu nu am timp de stat pe canapea si citit in voie. Sunt ca un titirez toata ziua. Nu ma laud cu asta, doar zic. Aseara, de exemplu, cand ne-a dat profa pauza de 15 minute la curs, eu am profitat de timpul asta sa fac un dus. Ca sa nu mai trebuiasca sa-l fac cand se intoarce Cati de la parc. Sa o pot spala pe ea si sa ne bagam repede in pat sa-i citesc ei cele doua carti pe care i le luasem de la library, daca tot m-am dus. Am eu multe de facut, dar somnul la mine e somn, frate! De aia vreun sfat sa citesc inainte de culcare nu va obositi sa-mi dati. La 9 eu am tras cortina si 8 ore toata lumea poate sa ma pupe undeva 😘. Deci n-am cum prea tare, dar macar incerc sa ma mai si cultiv.

Am insa si o carte pe care am terminat-o, nu doar inceput-o. Incerc sa imi dau seama daca e pentru minte sau suflet, dar cred ca e si-si. Se numeste The Gifts of Imperfection, de Brene Brown, si e foarte la moda printre hipsterii din Romania, cum, de altfel, am si aflat de ea. Cartea asta e despre oamenii care traiesc cu toata inima (wholeheartedness) si princiile dupa care oamenii astia reusesc sa se ghideze in viata ca sa nu si-o regrete niciodata. Nu e neaparat o carte de self-help, e mai degraba filosofica, desi se bazeaza cat se poate de mult pe studii indelungate. Studii care ajung la concluzia ca sa traiesti cu toata inima e o calatorie pe viata, care porneste de la kilometru 0 al sinelui: worthiness. Fiecare om isi este de ajuns sau trebuie sa fie ( I am enough), prin sine insusi, nu prin ceea ce altii vor ca el sa fie, nu prin atribute exterioare menite sa-l faca mai merituos si mai laudat. Un exemplu e meseria. Un om nu trebuie sa se defineasca prin asta. Meseria e importanta, nu contesta nimeni, dar nu te face mai valoros din punct de vedere uman. Si asa cu toate celelalte statute. Esti valoros pentru ca esti. Atat. Si intelegi asta cultivandu-ti stima de sine. Dar nu la sensul de autosuficienta si aroganta. Dimpotriva, prin compasiune fata de sine. Acceptandu-ti vulnerabilitatile si luptand, cu curaj, impotriva perfectionismului. Nu e nimeni perfect. Sa pari ceea ce nu esti si nici nu vei fi vreodata e cea mai mare dovada ca-ti pasa numai de ce cred altii despre tine, ca nu-ti apartii. Iar asta e josnic. Sa nu confundati perfectionismul cu vointa de autodepasire (to be and do your best). Cand esti un “yes man” la toate asteptarile altora, viata nu-ti poate fi decat mizerabila, in niciun caz traita cu toata inima, adica fericita. Si ca sa o traiesti cu toata inima, tanti asta Brene ne da vreo 10 guideposts, dintre care una m-a pus serios pe ganduri, de fapt mi le-a oprit in loc. Iar cand s-au pornit din nou au luat-o in alta directie. N-au mai vrut sa se intoarca inapoi. A zis ca iubirea, oamenii care traiesc cu toata inima fiind plini de ea, nu e un sentiment. Ci o actiune. Iubirea este intreprinzatoare, nu pasiva. Iubirea nu o simti doar, ci o practici. Poti iubi pe cineva si insela in acelasi timp? Nu stie sa spuna autoarea, dar stie sigur ca daca inseli pe cineva nu e dovada de iubire. QED. Apoi, tot despre iubire zice ca nu poti iubi pe altcineva mai mult decat te iubesti pe tine. Pentru ca atata stii. Ca sa poti practica iubirea cu altcineva (fie ca sunt copiii, sotul, prietenii sau ceilalti oameni) trebuie s-o fi practicat mai intai cu tine. Pentru ca nu poti da mai mult decat ai. Asa ca fiti buni cu voi, iubiti-va, iubiti-i si pe ceilalti ca pe voi, si dupa aia poate veti fi si fericiti! 😘

Categorii:Jurnal

Francisca

4 răspunsuri

  1. e important sa mananci sanatos pe cat posibil. am gasit formula care iti face viata mai usoara intr-un documentar, breaking the weight loss code, si anume , pe langa sport, pe care il face fiecare cat si cum are chef si poate, eu incerc sa mananc 400 de calorii la o masa (doc zice 300 pt femei datorita metabolismului), cu de toate (carbs, veggies, protein); F IMPORTANT – caloriile din fat sa stea pe cat posibil pe la 20% si pauza intre mese 3 ore; works like a charm, poti manca de 6 ori pe zi, e o formula pe care o poti aplica indefinitely (eu de vreo 4 luni), de aia nu-i zic dieta, ii zic change in life style 😀
    cand ai zis fara dulciuri, ai inclus si dulceata sau siropul de artar de la breakfast?

    1. Dietele sunt BS. Pentru ca dupa ce se termina nu te poti intoarce la aceeasi greseala asteptandu-te sa ai rezultate diferite. Ziceam ca citesc o carte despre slabit si autorul face diferenta intre “diete” (ca stil alimentar, mod de viata) si “dieting”, asta din urma fiind o prostie pe care o gramada de oameni continua sa o practice fara niciun rezultat. Cand o termin, povestesc ce-am inteles din ea. Nici eu nu tin diete. Mesele mele sunt f echilibrate nutritional (proteine, grasimi, carbs). In afara de micul dejun, unde, ca sa iti raspund la intrebarea din final, nu, cand am zis fara dulciuri, nu am inclus dulceata sau siropul de artar de la micul dejun, dimineata fiind singurul moment in care mananc si ceva putin dulce (pancake cu sirop de artar, de exemplu sau, pur si simplu, cand nu am altceva, o felie de paine cu unt si cu gem). Zic cand nu am altceva pentru ca nu mananc nimic dulce procesat. Nimic, nimic. Totul e facut de mine (sau cineva care le face cum le-as face eu, dar mai gustoase 😉). De exemplu, saptamana asta am mancat in fiecare dimineata, la cafea, dar absolut in fiecare dimineata, jumatate de danish cu branza dulce de la magazinul romanesc. Cand le-am luat, am asteptat 5 minute sa le scoata din cuptor. Fresh si from scratch. Repet, JUMATATE de danish. Nu pe toate odata (am luat 5) oricat ar fi fost de bune.

      1. Hai ca m-ai distrat tare cu danish-ul cu branza dulce. Li se zice poale-n brau. 🙂 Nu stiu cum poti sa mananci doar jumatate, eu mananc doua de-odata. 🙂

      2. Haha, m-am prostit de tot, e clar. Da, sunt poale-n-brau, ai dreptate. Imi parea mie ciudat sa le zic romanian danish, dar am uitat complet ca astea-s poale-n-brau. Sunt incredibil de bune, asa ca inteleg de ce mananci cate doua deodata, dar eu sincera sa fiu nici nu pot mai mult. Mi se par mari sau mi s-o fi micsorat si mie stomacul 🙂