Meniu Acasă

Viata dupa tigari

Vreau sa va povestesc ceva si sper sa nu se supere lumea pe mine. Ma refer bineinteles la lumea care se va simti cu musca pe caciula, desi intentia mea nu e sa bazai pe nimeni, ci sa descriu o experienta proprie si personala, pe care eu o consider de mare angajament in viata mea.

Avem un prieten caruia ii plac tigarile cubaneze si, evident, inainte de a pleca in vacanta, Bobi l-a intrebat, nu ce vrea sa-i aduca din tarile calde, ca asta se stia, ci „de care”. Prietenul asta al nostru i-a trimis lui Bobi o lista intermenabila, ocazie cu care am aflat si eu ca atunci cand vine vorba de pipat cubanezii pot scrie romane. N-am putut sa-i indeplinim chiar toate dorintele tabaciste, pentru ca nu le-am gasit pe toate „la bucata”. Noi am fost intr-o piata, foarte aproape de resort, unde se comercializau tot felul de minuni turistice, printre care si aceste trabucuri, dar ca sa fi putut bifa toata lista, trebuia sa mergem printr-un oras, undeva, ceea ce noi nici n-am intentionat. Cu ocazia asta mi-am cumparat si eu o tigara de foi. Bolivar No 2. Mi-am cumparat-o cu o usoara intentie de-a o si fuma si o puternica retinere de-a o si face pe bune. De fapt, mi-a placut mai mult cum arata. Motiv, as zice, suficient in momentul ala sa dau 10 cuci pe ea. N-am fumat-o pana la urma si cel mai probabil i-o voi da prietenului astuia al nostru, chiar daca tanti de la magazin, la cererea noastra, i-a taiat capul, ca cica asa se fumeaza o havana. Asta insa inseamna ca si trebuie consumata rapid, ca sa nu se usuce.

Acum sa va zic de ce nu am fumat-o, desi stiu sa fumez, de fapt, cred ca mai stiu, ca am fost cândva fumatoare, si, in fond si la urma urmei, eram in vacanta si nu m-ar fi putut judeca nimeni daca ma afumam putin. Nimeni in afara de mine. Eu am ajuns in stadiul in care urasc atat de tare tigarile si, aici s-ar putea sa va suparati pe mine, detest pana la scarba si discriminare mirosul de fumator, incat teama ca m-as putea apuca din nou a fost mai mare decat placerea de-a trage si numai o data din ea. Gestul, sunt convinsa, ar fi fost unul foarte inocent, poate nici n-as fi fumat-o toata, dar, in momentul acesta eu sunt, psihic, in extrema cealalata vizavi de obiceiul asta mizerabil. Cand fumam, aveam impresia ca niciodata viata dupa tigari nu va mai fi la fel. De fapt, nu va mai fi viata, punct. Nu-mi puteam imagina, fumatoare fiind, ca ma pot bucura de o iesire undeva fara o tigara intre degete sau intre buze. Sau macar la mine. La momentul ala era o convingere. Una lipita de creierul meu tăbăcit de viciu. Acum insa mi-e teama sa nu ajung sa mai cred vreodata asa ceva. In momentul asta am ajuns sa-mi stric singura “distractia”, exagerand, aproape involuntar, dar, dupa cum vedeti, pana la paroxism, efectele unui singur fum.

Nu vreau s-o dau acum in meme-uri patetice ca, de fapt, lasandu-te de ele, iti iei viata inapoi, desi e foarte adevarat, dar adevaratul motiv pentru care nici in vacanta nu indraznesc sa mai pufai e ca mi s-a intamplat sa calatoresc cu autobuzul, de exemplu, si cand am simtit miros de fumator pe langa mine, mi-a venit sa vars. Pe el. Daca doriti sa revedeti, am povestit mai demult AICI cum m-am lasat de fumat.

5043DEAB-E894-4929-9DEE-0F9F5059DD00

Categorii:Jurnal

Francisca

4 răspunsuri

  1. Nu esti singura . De cand m-am lasat de fumat ( cred ca prin 1998 .. ) am refuzat si sa tin in mana o tigara aprinsa ( genul in care ii ti o tigara unui prieten ptr cateva secunde ) … am refuzat categoric si genul asta de apropiere . De frica de a nu fi tentata . Frica este undeva in subconstient chiar si acum dupa atatia ani .

    Apreciază

    1. Cred ca pentru un fost fumător tentația chiar exista toata viata, dar nu mai e o urgenta. Nu suferi deloc daca renunți la o tigara, asa cum am facut eu in vacanta. Pe cand daca esti fumător, nu poti renunța. Pe de alta parte mi se pare foarte sanatos sa ma feresc de orice tentație, si din fericire pentru mine eu nu cunosc fumători prea multi, asa ca nu prea am de cine ma feri.

      Apreciază

  2. Cred ca majoritatea celor ce se lasa de fumat ajung asa. Si cred ca e firesc pana la urma. Stii cum se spune, ca nu te lasi niciodata de fumat, doar te abtii.
    Cunosc chiar pe cineva care cand s-a lasat de fumat cu multi ani in urma, nu suporta deloc mirosul de tigara, si cu toate astea de vreo 2-3 ani s-a reapucat de fumat. Uneori si doar o singura tigara poate sa trigger something, so mai bine ca n-ai fumat-o.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: