Meniu Acasă

Fiecare lucru la vremea lui

Catiusa a primit aceasta bicicleta fara pedale, fara lanturi, fara frane si fara schimbator de viteze, pe scurt fara nimic din ceea ce o bicicleta normala are, in afara de roti si ghidon, pe si mai scurt, aceasta „balance bike”, cand a implinit 2 ani. A fost cadoul pe care i l-am facut noi, de fapt, mai mult taica-su, ca eu am fost de acord doar prin faptul ca n-am ripostat prea tare. A reusit el sa ma convinga ca, pentru varsta ei, asta ar fi mult mai buna decat cele cu roti ajutatoare de care intentionam eu sa-i cumpar. Atat de buna ca de atunci a zacut in subsol, un alt lucru, ajunsesem sa ne zicem, cumparat si bun de aruncat la gunoi. Catiusa nu a aratat vreun un interes prea mare pentru bicicleta asta, in sensul sa o si foloseasca, pentru ca, de altfel, stia ca are bicicleta ei, ce culoare are si unde o tinem. La momentul ala insa si apoi o vreme pana am incetat a mai incerca, nu parea sa fie ceva pentru ea. Se dezechilibra mereu, cadea sub ea, ajunsesem chiar sa ne zicem ca n-o avea aptitudini pentru asa ceva in conditiile in care mai vazusem prin parc copii care zburau pe biciclete din astea. Fugeau cat ii tineau picioarele cu bicicletele sub ei, apoi si le ridicau in aer de-aveai impresia ca piloteaza avioane nu calaresc o bicicleta fara pedale. N-am mai insistat. Noi n-am fortat-o pe Cati sa faca niciodata nimic pentru care nu era pregatita: nici sa vorbeasca, nici sa mearga, nici sa stea la buda, nici sa nu mai suga la tata, si culmea e ca n-a ratat niciodata niciun moment. A invatat tot ce trebuia la timp, doar ca mai usor.

Aseara, pentru ca Iukta, prietena ei, care e cu un an mai mare, urma sa vina cu bicicleta in parc, a vrut si ea cu a ei. Ne-am dat ochii peste cap, stiind ca urma sa caram toagla aia in spate, si pe ea in brate, dar ne-am dus in locker si i-am scos-o de sub ale noastre, care, apropo, ar mai cam trebui dezmortite si alea, poate chiar weekendul asta, i-am sters-o de praf si i-am dat-o. S-a suit pe ea si pana in parc nu s-a mai dat jos, nici sa se ceara in brate, unde ei ii place cel mai mult. Si-a pierdut de cateva ori echilibrul, dar nu si interesul, a si cazut de doua ori, dar nu i-a cazut si moralul. Dimpotriva, si-a scuturat genunchii de praf si s-a suit singura inapoi pe ea, tot singura insistand s-o tina si de ghidon, cand taica-su incerca s-o mai ajute. Am ajuns la parc, a descalecat-o si a asezat-o frumos pe iarba, asa cum a vazut-o ea pe Iukta ca face, si-a scos casca din cap si-a zbughit-o la joaca.

Mersul pe bicicleta, la fel ca si inotul, sunt pentru mine chestii pe care orice om, mic sau mare, trebuie sa stie sa le faca. Nu as putea sa va spun de ce cred asta, poate din faptul ca eu am invatat tarziu sa merg pe bicicleta, iar de inotat…nu stiu nici acum. E important sa nu fortezi copilul sa faca ce nu-i pregatit sa faca, chiar cred in fiecare lucru la vremea lui, dar asta inseamna doar sa astepti cu rabdare momentul, nu sa-l ratezi, ca daca il pierzi, aceasta devine o zicala a regretului, nu a bucuriei.

B08F45D1-D49E-4B04-AC10-262BEC309887

Categorii:Jurnal

Fran

6 răspunsuri

  1. De acord cu necesitatea mersului pe bicicletă și înotului, priorități pe care le stabilisem pentru nepoți de când erau mici, in România. Apoi au urmat altele, specifice Canadei, ca patinajul și schiatul. Vara asta m-au convins, la Marea Neagră, pe partea de inot, că nu vor avea probleme vreodată, inclusiv cu scufundatul in apnee. Cu bicicletele s-a rezolvat de mult și acum merg, la scoală, circa 3 km, pe biciclete, când e vremea bună.

    1. Bravo lor! Da, si sa schieze mi-ar placea sa invete. Alta chestie pe care eu nu stiu sa o fac. De patinat stiu, daca sa-ti tii echilibrul pe gheata chiar inseamna patinat. Cand eram eu copil, nici macar o bicicleta nu aveau toti copiii, ce sa mai vorbim de piscine (cei care traiau la mare erau avantajati), de partii de schi sau patinoare. Asta este motivul pentru care multi din cei de varsta mea nu stiu sa faca lucrurile astea nici acum. Asta cu incapacitatea de a inota este foarte comuna, mai ales printre femei. Cumva baietii invatau sa inoate prin balti, habar n-am, dar cunosc multe femei de varsta mea care nu stiu nici acum sa faca un lucru atat de simplu. Pentru ca au ratat momentul la vremea lor si acum, desi nu e deloc imposibil sa inveti, nu mai este la fel de usor.

  2. Nici intr-un milion de ani nu mi-ar fi dat prin cap ca asa se vind biciletele, fara pedale ! Eu am vazut un copil calare pe o chestie din asta, trecea strada si dadea rapid din picioruse, ca nu era nici calare, nici pe jos. Mie mi s-a facut mila de copil, ca uite, trebuie sa mearga cu bicicleta stricata si ce se chinuie ! Imagineaza-ti ce supriza am avut cind am citit postarea ta !
    Lumineaza-ma si pe mine, care-i scopul lipsei pedalelor ? Ca echilibrul invata sa si-l tina si cu pedale si fara, nu ? In caz ca intrebarea pare idioata, mentionez ca nu stiu sa merg cu bicicleta, nici cu pedale, nici fara …

    1. Veve, intrebarea ta e cat se poate de legitima, ca si eu mi-am pus-o. Raspunsul e simplu: nu exista biciclete cu pedale pentru copii de varsta Catiusei (2 ani) pentru ca la vasrta asta copiii nu pot pedala. Nu invata decat pe la vreo 4 ani (un pic mai devreme sau mai tarziu, depinde de copil) si si atunci o fac mai usor cu roti ajutatoare. Pe bicicletele astea insa invata practic sa-si tina echilibrul inca inainte de a fi capabili sa dea din pedale, iar de pe ele pot sari direct pe biciclete cu pedale, dar fara roti ajutatoare, rotile alea ajutatoare nefiind chiar cele mai bune mijloace de invatat, pentru ca devin dependenti de ele.

      M-ai facut sa rad tare la faza cu bicicleta stricata :))). Eu am vazut odata un copil mergand pe o bicicleta din asta, de m-am crucit cat de bine o facea. Ei nu dau din picioare tot timpul, adica nu merg cu bicicleta sub ei, ci isi fac vand cu picioarele, iar bicicleta se duce singura dupa aia. Sunt, intr-adevar, super bune pentru echilibru.

  3. Face foarte mare sens ce spui. E inteligenta gaselnita de a-i invata sa-si tina echilibrul. Ai un link despre cum se numeste bicicleta asta, ca vreau sa caut pe Youtube cum isi fac vint cu picioarele, cum functioneaza ?
    Copilul ala de care ziceam ca l-am vazut noi, asta nu stia sa-si faca vint, ci doar mergea insa sedea in saua biciletei si se chinuia de n-am cuvinte, ca bicicleta mergea mai repede decit el, si copilul nu putea fugi in pozitie sezind. Era ceva ca in desene animate, ne era mila de copil, da’ nu ne puteam opri din ris.

    1. Bicicleta se numeste chiar asa „balance bike”. Cauta pe youtube „balance bike” si din ce vad apar o gramada de filmulete. Vad ca sunt si intreceri, sincer nu mi-a dat niciodata prin cap sa ma uit pe youtube dupa asta, dar vad ca gasesti o gramada de chestii, inclusiv cum sa-i inveti sa mearga pe ele.

%d blogeri au apreciat asta: