Meniu Acasă

35 – quiet & peaceful

Anul asta, cel mai frumos cadou de ziua mea a fost sa pice intr-o duminica. In felul acesta am evitat sa fac fata urarilor, pe care le apreciez, dar pe care nu mi le mai doresc asa zgomotoase. Au venit prietenii pe la noi sambata seara, de prezenta carora m-am bucurat, ca nu ne mai vazusem demult, iar duminica a fost “quiet and peaceful”, cum se zice mai nou, si nu mi-as fi putut dori altceva. Am fost dimineata cu Catiusa la playground, apoi am luat impreuna pranzul la St. Louis, unde am infulecat cate un pound de aripi de caciula. De fapt, n-a fost chiar un pound, daca pun la socoteala ca pisi a ciugulit din castroanele noastre, dupa care, Bobi s-a dus cu un prieten la Auto Show, iar eu, Catiusa adormind bustean dupa atata halca, m-am retras in linistea cartii mele, pe care trebuie sa o termin pana la sfarsitul lunii. Mai ales ca acum am un motiv in plus sa ma grabesc. O sa va zic mai jos de ce.

La playground, n-am mai fost si duminica in plaza unde-si are Saveta pravalia, ca asta o facusem c-o zi inainte, iar frigiderul nu mai cerea de mancare, fiind plin cu ciorbe, de toate felurile, sarmale, mamaliga cu branza si alte bunatati. Ne-am dus la altul, la care o sa ne mai tot ducem de-acum incolo, pentru ca e mult mai misto. E foarte aproape de casa, are trambuline si piscine cu bile colorate, tobogane si tot felul de alte chestii care nu stiu cum se cheama, si nici cum se folosesc ca eu n-am avut cand eram mica. Apoi, e mai mare si foarte curat (ca nu e in Scarborough ca celalalt).

Playground-urile acestea sunt varianta mai moderna a iesitului in fata blocului. In fata blocului la mine, desi blocul e plin de copii, nu vezi niciodata tipenie pe geam. Nu se mai joaca copiii ca altadata…, cum zic babele (proaste, sorry). Dar blocul meu are iesire la Yonge, cea mai aglomerata strada din Toronto, asa ca e de inteles de ce copiii nu ies. Asta nu inseamna ca stau in casa. Caci la doar cateva minute de mers pe jos, e un playground outdoor, unul din sutele de astfel de “covorase” care decoreaza acest oras. Practic, fiecare colt de cartier are cel putin un parculet din asta cu leagane, tobogane, splash-uri cu apa, care se umplu vara de copii. De fapt, dau pe afara. Sunt pline ochi de copii si de veselia lor. Iarna insa sunt cele mai triste locuri din Toronto, pentru ca de fiecare data cand treci pe langa unul, numai vantul mai face galagie si-ti aduci aminte ca vara-i departe. Copiii acestia care ies in parc sunt aceeasi care nu-s invatati sa stea foarte mult pe tableta, dar cum iarna nici in parc nu se mai pot duce, iar in fata blocului e periculos, au aparut playground-urile indoor, acestea fiind mai mult initiative private, dar pretul este ridicol de mic, asa ca asta nu-i o scuza. Costa $10 dolari pe zi, de copil. Adultii care ii insotesc nu platesc nimic. Dar chiar daca nu platesc nimic, playground-urile sunt si pentru ei, caci au acolo fotolii pe care sa stea sa citeasca sau sa-si butoneze telefonul, dar si un barulet, cu mese si scaune unde pot bea o cafea si scapa de copii. Catiusa e inca mica si inca trebuie sa stai dupa curul ei, dar copiii mai mari se joaca singuri, nu-i nevoie ca parintii sa le supravegheze fiecare pas, asa ca merg acolo ca la terasa, fara a-i mustra constiinta ca si-au lasat copiii de izbeliste. Desi chiar sunt de izbeliste, in fata lor.

Ca tot incepusem cu cadourile primite de ziua mea, al doilea cel mai frumos cadou a fost teancul de carti sud-americane de la unul din prietenii cu care am baut sambata. Acum am si unde sa le citesc.

Categorii:Jurnal

Fran

7 răspunsuri

  1. 10 $ pe zi nu e ieftin deloc ba eu cred ca e chiar scump ! Copiii aia au nevoie sa se joace in fiecare zi, ca frigul dureaza 9 luni pe an si nu ii poti tine sa se jace singuri in casa, ca astia capiaza si se urca pe pereti. Si poi, ce ii poti da sa se joace zi de zi, cit e ziua de lunga ? Il pui pe tableta si pe desene animate, ca sa scape cu mintile intregi pina vine vara si il scoti in parc.
    Ori exista varianta sa il duci la locurile de jaca astea din cladiri, unde o luna de zile … 10 $ x 30 = 300 $ / luna, cee ace nu e chiar de colo. In special ca de banii astia trebuie sa si stai de paza citeva ore cit de joaca copiii, nu e ca de 300 $ / luna se joaca si ii pazeste ala caruia ii platesc.

    1. Noi mergem numai in weekend, ca in timpul saptamanii Cati are playground la gradi, deci $20 de dolari, daca o ducem in amandoua zilele, e fix o nimica toata. Cei care trebuie sa si-i duca in fiecare zi si nu pot plati suma aia (noi platim de 4 ori mai mult pe luna pe gradinita ei), au la dispozitie playground-urile gratuite din biblioteci sau community centres, despre care am mai scris. Frigul nu dureaza nici pe departe 9 luni. Noi am scos-o pe Cati in parc din aprilie pana in noiembrie, desi e adevarat ca lunile de vara cand splash-ul de apa e deschis (mai-septembrie) sunt cele mai aglomerate.

  2. Adica sunt un soi de muzeu, playgroundurile astea private. duci copilul la ele ca la muzeu, din cind in cind … vorbesc de majoritatea populatei.

    1. Eu habar nu am ce face majoritatea populatiei, dar majoritatea populatiei care munceste, cam face ce facem noi, ca altfel nu s-ar explica aglomeratia din playground-uri in weekend. Cei care stau acasa si n-au bani sa-si duca copiii nicaieri, cum ziceam, au variantele gratuite, dar eu nu vorbesc despre astia pentru ca nu sunt in categoria lor si nici nu voi fi vreodata. Eu as sta acasa numai daca mi-as permite ca fara sa muncesc sa-mi duc totusi copilul la playground in fiecare zi. Pe de alta parte, sunt intiative private, nu asociatii de caritate, cam cat ar putea sa si coste totusi?

  3. Stiam eu ca 24 e zi importanta, dar nu-mi aminteam de ce. La multi ani ie si alor tai! Si la cat mai multe impliniri!

%d blogeri au apreciat asta: