Meniu Acasă

Zic ca tine si fac ca mine

Creșterea copiilor e un fel de religie. Daca te iei de Dumnezeul altuia, risti sa-ti iei o gramada de dumnezei. Pe-aici pe-aproape stau niste romani cu care ne prea întâlnim, dar nu ne prea vizitam. Ne întâlnim tot timpul pe-afara cand ne scoatem copiii la parc. Parcul e la 5 minute de casa, dar noi pana acolo facem si cate o ora cateodata. Doar dus. Catiusa, desi ii zicem tot timpul hai, hai, hai, hai, nu-i genul de copil care sa fie împinsă de la spate, cu carutul adica. Ea vrea sa mearga pe jos si stiti cum sunt copiii la varsta ei, daca nu stiti, va spun eu, se uita dupa avioane, se duc dupa veverițe, se pun pe vine cand gasesc o găurica in asfalt, au mereu tendința de a merge inapoi decat inainte. Iti creste parul pana ajungi undeva. Romanii astia de care ziceam nu fac asta niciodata. Drumul de acasa pana la parc si inapoi nu e playground. Pun copilul in carut, care, asa fiind invatat, probabil nici nu se cere altfel, si gata. Nu i-am vazut niciodata cu copilul ala de mana. Nu i-am vazut niciodata cu copilul ala in brate. Catiusa pe de alta parte, când obosește, ma trage de fusta si-si ridica mainile in sus. Acum, nici eu, nu ca nu mai vreau, dar nu mai pot s-o ridic, ca-mi rupe șalele. Asa s-a invatat insa de cand era mica si toata ziua lipita de mine, iar acum incerc, cu greu, sa o dezvăț.

La apa, o las sa se ude, sa se murdareasca, sa cada, sa bea apa de la tisnitoare, I don’t care. Tanti asta de care va zic o lasa si ea pe a ei, dar doar daca are papucii de apa, ca altfel isi uda sandalutele bune si nu mai are cu ce se duce a doua zi la daycare.

Tanti asta ii taie fructele bucatele, i le curata de coaja si nici macar nu i le da decat la o anumită ora. Catiusa in schimb e tot timpul cu un mar întreg in mana, ros ca de șoricel, pe care il mai scapa si pe jos.

Ea imi povesteste mereu de ce face si drege fiica-sa, eu nu-i povestesc nimic, ca vede si ea.

Nu vreau nicicum sa zic ca eu fac bine si ea rau. Sau eu rau si ea bine, dar eu nu as face ca ea si, cu siguranta, nici ea ca mine. Dar faptul ca n-as face ca ea tin pentru mine, nu-i zic ei, pentru ca motivul pentru care fac ca mine si nu ca ea tine de faptul ca vreau sa fiu o mama buna pentru copilul meu, nu o mama mai buna decat ea.

IMG_7971

Categorii:Jurnal

Francisca

1 răspuns

  1. Tu nu intelegi de ce parintii nu se ocupa de copiii din dotare, iar eu nu ii inteleg de ce ii fac daca nu pot, nu au chef sa se ocupa de ei.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: