Meniu Acasă

Meditatii ☕️. Despre bloguri

Am descoperit, din intamplare, la inceputul saptamanii acesteia ca Paul Varahil a inceput sa scrie din nou pe blog. Cum am vazut, asa m-am bucurat ca n-am putut citi un rand pe loc. L-am inchis repede, ca eram inca la munca si nu voiam sa fac chestia asta pe fuga, ci abia asteptam sa-i savurez postarile in bus, sa-mi faca drumul spre casa nu numai mai putin plictisitor, dar chiar fun. Recunosc ca nu ma intereseaza viata lui, dar m-a interesat intotdeauna viata lui pe blog.

Cand am inceput eu sa scriu pe blog, in 2010, la vreo doua saptamani dupa ce am aterizat in Canada, nu erau foarte multe bloguri din astea, ca al meu, despre Canada. El e la baza un blog generalist, dar scriindu-l de aici il face, de fapt, foarte nisat. Nu stiu daca am dat eu tonul, dar, dupa mine au inceput sa apara mai multe. Unele au rezistat ani la rand, avand chiar aceiasi cititori fideli, dar si aceiasi comentatori de cacat, altele au esuat dupa doar cateva postari, altele n-au interesat niciodata pe nimeni, altele au iscat scandaluri, sau macar controverse, altele s-au ascuns dupa perdeaua privacy-ului si nu mai primesc decat invitati, cert e ca acum am ramas din nou, singura. Sau, cel putin, singura care inca o face constant. Nici macar Tzipi nu mai scrie, desi eu ii citeam blogul postare cu postare, chiar daca nu comentam. Nu eram mereu de acord cu ea, cateodata ma si enerva, dar n-aveam nimic cu ea. Niciodata n-am avut, ba, dimpotriva, am considerat intotdeauna ca era foarte nevoie si de blogul ei, in orice caz mult mai mult decat de altele. Acum nu ca ma laud, actually mi se rupe de parerea oricui vizavi de blogul meu, dar al meu, desi profund subiectiv, a fost si cel mai obiectiv. N-am reusit sigur intotdeauna, dar am incercat si incerc si acum sa vad lucrurile si sa scriu despre ele, daca nu cu pretentia ca exact asa cum sunt, macar sa-i dau microfonul si partii adverse.

Eu sunt convinsa ca am influentat vieti cu blogul asta, desi nu m-am simtit niciodata responsabila pentru asta. Si n-o spun cu inganfare, dar fiind printre putinii romani care si-au expus viata in Canada in vazul lumii, invariabil erau si efecte colaterale. Am avut si momente de glorie cand postarile mele erau citite de tot altii la cateva minute. E adevarat ca asta se intampla pe atunci cand romanii inca voiau sa emigreze in Canada, acum, de cand nu prea mai e cazul, ca se duc in mult mai apropiata Europa sau raman in tot mai înfloritoarea Românie, si cititorii imi sunt altii. Inainte, blogul nefiind niciodata promovat, nici macar pe facebook, ca nu m-a interesat, nici acum nu ma intereseaza, aveam totusi aceiasi oameni care veneau si reveneau, acum, si WordPress fiind mai profi, imi tot aduce oameni noi, unii dintre care s-au si abonat. Am deja 75 de abonati 👍. Acestia noi cred ca sunt mai putin interesati de emigrare, cat mai mult curioși, de viata unui roman in Canada. Desi e doar viata mea. Nu a unui roman, in general.

Oricum, sunt singura care inca o mai face, dar singuratatea asta nu pot sa zic ca-mi place. Ma face sa ma simt singurul supraviețuitor al unui sat odata plin de viata. Poate nu ne iubeam noi intotdeauna, dar eram vecini totusi si mai schimbam din cand in cand o vorba. De aia m-a bucurat revenirea lui Varahil. Parca mi s-a intors un vecin, chiar daca nici macar nu-l cunosc.

Categorii:Jurnal

Francisca

15 răspunsuri

  1. Eu ți-am descoperit blogul intr-un moment în care mă interesa emigrarea in Canada și căutam câte ceva despre asta. Între timp mi-am dat seama că sunt slabe șanse și mi-a trecut, dar am continuat să-ți citesc postările pentru că mi-au părut interesante, am început să te consider așa…ca pe o prietenă din Canada chiar dacă tu habar nu aveai de existența mea!☺
    M-am întristat când am crezut că renunți la a mai scrie pe blog și m-am bucurat când blogul s-a mutat in casă nouă….ca și voi de altfel ☺.
    Așa că tot ce pot să îți urez este ” la cât mai multe postări”, ca să am eu ce citi!😉

    Apreciază

    1. Multumesc, Lucia! 😊. Astia sunt cititorii care imi plac mie cel mai mult. Care au venit odata si-au ramas. Nu ma intereseaza o audienta intamplatoare. De aceea nici n-am cautat sa promovez blogul asta niciodata. Am rude si prieteni care habar nu au de existenta lui, desi nu l-am ascuns niciodata. Dar asta nu e ceva ce vreau sa bag cuiva pe gat. Ai ajuns aici intamplator, ti-a placut, deci ai ramas? Perfect. Daca nu, veni, vidi, valea. Perfect ok si asa pt mine. 🙂.

      Nu m-am gandit niciodata sa-l inchid de tot, acum insa mi-e greu sa-mi gasesc timp sa mai scriu. Scriu pe fuga, dimineata, inainte de-a se scula Cati, in autobuz, in general cand doarme sau cand nu sunt cu ea. Seara, dupa ce se culca nu pot ca eu ma culc odata cu Catiusa (a se intelege cu gainile). La 8 ore intregi de somn nu renunt nici macar pentru blog.

      Apreciază

      1. Și bine faci, odihna este foarte importantă! Știu cum este, eu până și dusul îl făceam pe repede-nainte.
        Acum este mai bine, treptat copila a devenit mai independentă și eu am inceput să-mi recapăt timpul pentru mine….și ca răsplată pentru efortul depus am inceput chiar să primesc ajutor pentru diverse treburi. Concluzia…o să fie bine !😉

        Apreciază

  2. Paul Varahil imi place de mor, insa din pacate scrie rar. Fix la fel fac si eu cind posteaza ceva, il savurez cuvint cu cuvint si citesc articolul macar de doua ori la rind, cu cafeaua sau ciocolata in fata, ca sa fie orgasmul complet.

    Apreciază

  3. Eu citesc bloguri prin RSS Apps de gen Feedly, asa ca odata adaugate, primesc notificari de cate ori apare un post nou pe unul din ele. Pe tine te citesc de la inceput, e fun ☺️
    Btw, cred ca JE este Tzipi 😉

    Apreciază

    1. Mie imi place ca e funny si smart. Are ceva din Manowar (opencube.ro), blog pe care eu il citesc zilnic. Si asta din urma disparuse o vreme, iar cand am descoperit ca scrie iar, m-am bucurat ca imi da iar de citit. Ala e blogul meu preferat. Imi place sa citesc bloguri in romana, dar nu prea gasesc multe care sa fie f faine.

      Apropo, poate aveti sugestii. Zoso si altii din astia de se cred „influenceri” nu ma intereseaza. Eu vreau bloguri personale, scrise bine. Imi placea si Tomata cu Scufita, dar nici ea nu mai scrie de o vreme. Intru in fiecare zi pe blogul ei si nimic. Mai citesc si Si blondele gandesc, dar pe asta din ce in ce mai rar pentru ca, desi imi place autoarea, a inceput sa scrie prea mult prostioare pentru femei casnice, mai citesc si blogul unei tipe care s-a intors in Romania din Canada, dar e foarte talentata si imi face placere sa citesc ce scrie…As vrea sa gasesc cat mai multe din astea. Naturale, fara ifose si fasoane de influenceri and shit.

      Apreciază

  4. Si eu as vrea niste bloguri romanesti inteligente, insa nu gasesc ( in afara celor amintite pe aici ). Romanii sunt praf si pulbere, jumatate din natiune sunt analfebeti functionali, ce pretentii sa avem ?
    Tanti de la si blondele gindesc, aia a zis clar pe blog ca ea scrie ca sa faca audienta si bani din reclame, deci automat scade dramatic calitatea subiectelor, pentru ca trebuie sa fie pe placul multimilor, iar multimea e intotdeauna proasta. Deci nu.
    Mai este nenea ala Vasilescu , dar si asta scrie pentru reclama si are o gramada de articole de reclama mascata, scrise la comanda, de ti se face greata. A facut reclama si la rezistenti, si la partide politice. L-am citit o vremne, insa cind am vazut ca scrie dupa dictare, am renuntat, ca nu imi plac mincinosii care se vind dupa cum pica banu’. In astia nu poti avea incredere in ce scriu si mereu te gindesti ca oare e sincer cind recomanda ceva pe blog, ori doar minte pentru bani ? http://mihaivasilescublog.ro/
    De asta am tot respectul pentru Manowar, omul scrie ce gindeste, fara sa-i pese cine se jigneste, ca nu vin aia cu reclama, cu sustinere ade produse aand shit. Omul are umor, e super inteligent si realist, si cel mai important … nu e curva vinduta ca influencerii gen Blondele gindesc, Vasilescu blog, etc.

    Eu o mai citesc pe tanti asta din Anglia, cam timpitica ea, cam cu norisori roz, da’ are unele articole bune, in care compara scoala din Anglia cu psihopatii de la catedrele romanesti ( are copil la scoala, ea lucreaza la scoli in Anglia ). http://albuletzi.blogspot.com/

    O mai citesc pe tanti asta din Missisauga, cu un talent la povestit, ceva de adormit copiii ! Nu fac misto, femeia e talentata, nu am rabdare sa-i citesc povestile, ca nu mai am 5 ani, insa articolele ai pentru adulti sunt haioase, interesante si le citesc cu placere. Bine, exceptind bulshitul roz pe care il varsa despre lumea in care traim, dar e femeie si e scuzabil. Ziceam eu mai demult ca mai greu gindirea pe la femei, cu realismul si analiza. Dar cum nimeni nu e perfect, o recomand, femeia scrie cit de cit inteligent, comparativ cu alte bloguri romanesti de ” influenceri „. https://injoaca.ro/
    Alte bloguri romanesti care sa poata fi citite fara sa ti se insulte inteligenta, eu n-am avut norocul sa gasesc. Poate au altii mai mult noroc.

    Care ziceai ca e blogul ala al romancei intoarse din Canada, ca suna promitator ?

    Apreciază

    1. Mersi mult de tot ca mi-ai trimis link-uri. De Vasilescu auzisem, dar nu l-am citit inca. De celelalte, nu, dar le voi deschide imediat.

      Tipa care s-a intors in Romania scrie ok, dar nu stiu cat de mult te intereseaza subiectele. Ea scrie foarte mult despre drumetiile ei montane in Carpati, iar articolele alea nu ma prea intereseaza (dar au poze faine), dar are si cateva generaliste si alea imi plac. Imi place mai mult cum scrie decat ce scrie. Are o serie si despre experienta ei in Canada (Montreal), unde nu i-a placut si s-a intors inapoi. Well, whatever, fiecare si le stie pe ale lui. Se numeste http://www.meetsun.ro/. Si tipa de la Si Blondele Gandesc s-a intors in Romania din Anglia si chiar scrie bine, dar pacat ca se pierde in articole cu subiecte fara potential.

      Exista unele bloguri unde imi place ce scrie autorul si atat (comentatorii nu ii aduc nicio valoare in plus). Asa e cazul fetei asteia de la Blondele gandesc (cand aborderaza subiecte mai interesante) . Exista bloguri unde si articolul, si comentatorii sunt la fel de savurosi. Asta e cazul lui Manowar. Si mai sunt unele unde ce scriu comentatorii e mai interesant decat ce scrie autorul insusi. Aici nu-mi vine un exemplu in minte, dar stiu ca am intalnit. Deci, Manowar rulz. Si mie imi place tipul tot din aceleasi motive.

      Apreciază

      1. Mi-am adus aminte inca unul pe care il mai rasfoiesc din cand in cand, pentru ca nici nu scrie foarte des. Tipa mi-a fost colega de facultate si scria inca de pe atunci bine. E posibil sa nu fii pe aceeasi lungime de unda cu viziunile ei (din ce mi-am dat seama din comentariile tale), dar blogul e ok. Mie imi place ca are si o sectiune „Ce citim azi?” parca se numeste si invita diversi care recomanda diverse carti de unde eu ma mai inspir. Asta e: http://oanabotezatu.ro/.

        Inca o tipa care mi-a fost colega de facultate si care scrie bine, dar se pierde si asta in articole vandute, e Andressa. https://www.andressa.ro/. Acum ea prezinta o emisiune pe la Pro TV. Imi placea mai mult de ea cand era mai putin vedeta (si nu din invidie, dar era mai naturala). Ea se lauda ca a fost prima care a avut blog personal in Romania. Si tin minte ca asa este, cred ca si lucrarea de licenta si-a facut-o despre bloguri. Altele nu-mi mai vin in cap.

        Apreciază

  5. Eu mi-am amintit ca o uitasem pe Lorena Lupu. Un soi de Manowar la feminin, da’ cu mai multe erori de judecata si aiureli, ca e femeie. In rest … cam la fel de tare in gura ca Manowar. Femeia scrie binisor, insa ca artist e praf, ceva mai execrabil n-am vazut in viata mea. http://lorenalupu.com/blog/

    Blogul Andressei il stiam, e cih ! Parca e revista din aia lucioasa pentru telenoveliste, cu multe poze si articole inutile, vorbeste mult, nu spune nimic.

    Apreciază

  6. Tzipi (filosofie pe bordura) avea la un moment dat ceva interesant de scris. Era deseori luata ca etalon al partii nevazute, dar mai ales neplacute a vietii in Canada…

    Apreciază

    1. Cred ca mai mult neplacute decat nevazute, ca cine voia sa le vada le vedea. Nu stiu si cat pricepea. Pentru ca, din ce intelegeam eu, ea isi gasise o nisa. Asa cum unii scriau de Canada, ca de morti, numai de bine, ea scria numai de mai putin bine. Pana la urma si unii, si altii, aveau dreptatea lor, cum am invatat eu la jurnalism, unghiul de abordare facea diferenta. Scriind numai din perspectiva asta, lumea intelegea ca ea zice ca Canada e numai asa. Oricum, mai bine una ca ea decat un aplaudac, termen pe care, cred, tot ea l-a inventat.
      Ea si-a inchis blogul cand insa a devenit cel mai interesant pentru mine. Avea niste articole din America de Sud si desert, cu preistorie si alte chestii din astea, pe care eu chiar le citeam cu interes. Despre Canada eu aveam alta parere, dar fiecare cu parerea lui.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: