Meniu Acasă

Da-i copilului tot ce vrea!

Cred ca ati auzit si voi macar o data ca daca ii dai copilului tot ce vrea, asta e cea mai sigura cale spre desfrau, in cel mai bun caz, sau spre o viata de distrus. O viata nu o pot distruge decat niste distrusi insa, ca nu numai bogatia se mosteneste, ci si saracia.

Asta, deci, e o gandire de oameni saraci…inclusiv cu duhul. Daca ii ofer copilului tot ce isi doreste aia e nimic fata de ce ii ofer, de fapt: un exemplu. Un mod de viata pe care sa si-l doreasca si cand va creste. Daca al meu copil imi cere ceva, o masina cu telecomanda scumpa sa zicem, doar ca exemplu care sa-mi sprijine teoria, eu ii arat de fapt ca uite, mami si tati muncesc si de aceea isi permit sa-mi cumpere masinuta cu telecomanda pe care o vreau eu. Nu pe aia din plastic de la chinezi pe care o vor ei. Asta va trebui sa fac si eu, deci, cand voi fi mare. Sa muncesc ca sa imi cumpar ce vreau eu, nu ce nu vreau. Daca i-as fi zis ca nu am bani de mofturile lui, el ce ar fi inteles din asta? Loserii astia ai mei muncesc, dar nu-si permit sa-mi cumpere o amarata de masina. Hmmm, inseamna ca ceva nu e bine. Inseamna ca nu munca e cea care imi ofera confort in viata. Uitati-va la beizadelele romanesti de pe Dorobanti sau dracu sa-i ia de pe unde isi parcheaza bolizii, si veti intelege mai bine! Sau, in cel mai bun caz va zice, locul meu nu e in tara asta (oricare ar fi ea!), plecarea copiilor fiind un esec, dar nu al copiilor, dimpotriva!

Si copilul meu va mai invata ceva din generozitatea mea. Sa-si doreasca acelasi lucru de la partener. Cel pe care si-l / si-o alege trebuie sa fie in stare sa le sustina familia financiar. Asta e spiritualitate, nu materialism. Voi fi mandra de copilul meu atunci, si mai ales de mine ca i-am dat o educatie buna in viata. Caci educatia inseamna exemplu, nu interdictie.

Din pacate, eu nu am de unde sa-i ofer tot ce vrea, dar asta e vina mea ca nu imi permit, nu al copilului ca isi doreste! Vreau ca dorintele lui sa fie stavilite de moralitate si buna cuviinta sociala, nu de saracia mea!

Categorii:Parerea Mea

Etichetat ca:

Francisca

2 răspunsuri

  1. Eu cred ca atunci cind generatia asta de copii o sa ajunga adulti, nimic din ce stim noi, din valorile noastre nu va mai exista. Cu alte cuvinte, va fi o societate noua si atit de diferita de asta de acum, incit nimic din ce stim noi acum nu va mai fi valabil.
    Noi ii pregatim pentru un soi de prelungire a societatii de azi ( preferabil o extensie imbunatatita ), insa cred ca nici nu ne putem imagina societatea si lumea in care vor trai ei. Cred ca vor fi cu totul alte valori si reguli, si vor fi naspa rau de tot de cind cu inteligenta artificiala. Sper doar sa ma insel.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Ori va fi naspa rau se tot, ori ne vom adapta treptat asa cum am facut si pana acum, desi, e adevarat ca schimbari atat de mari in lume nu s-au intamplat decat in ultimele decenii, cel mult 100 de ani. Eu nu pot sa o invat decat ce cunosc si eu, daca lumea va fi cu totul alta, atunci ma va invata ea pe mine.

      Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: